Corbii disperarii se hranesc cu starvurile gandurilor si scapa din rautate, bucati insangerate de speranta pentru zanele raului si dihori cu chip de om ai intunericului.
In clopotnitele manastirilor calugarite tinere muscate de doruri strivite de metehne atemporale, amesteca in cazanele de arama in care se boteaza pruncii, leacuri fara gres: flori de iasomie si cimbrisor cu miere din flori de mai si sase mere padurete din vai intunecate. Peste toate storc noua picaturi din laptele cucului-amar insingurat si plin de durere- si o creanga din busuiocul sfintit de Boboteaza.
Te ungi in noaptea de Sanziene, cand se sfarma luna in flori de salcam intarziat, pe sani si la lobul urechii si daca a doua zi ai fierbinteli iti faci cruce cu mana stanga si–i arzi o palma cu mana dreapta barbatului care te-a mistuit cu nelinisti. A treia zi vei fi din nou fermecatoare si poti sa-ti astamperi setea la fantana placerii caci vinovatul se trezeste si uita ca a visat ce n-a trebuit.
